Ceva scris in pripa…idei ravasite…

TOAMNA

Anotimpul romanticilor , indragostitilor si totusi si al deprimarii , al singuratatii…

Viile se culeg si lacrimi cazute se ingroapa adanc in pamantul fraged si negru spre a nu fi gasite si dezgropate niciodata. Totul in jur e acoperit de sentimentul pierderii , ratacirii pe meleaguri necunoscute si reci si pustii…o frunza cade, din via-mama , uscata si singura pe pamantul ucigas care parca deschide gura pentru a o inghiti pregatindu-i-se un proces treptat si continuu de degradare , de distrugere , de pierdere alaturi de care participa si timpul necrutator…saraca frunza parasita!

Imaginea trista a naturii moarte…

„A ruginit frunza din vii

Si randunelele-au plecat.

Pustii sunt lanuri si campii,

Pustii sunt holdele-aurii.”

TOAMNA – ploi marunte , alergari prin picaturi de ploaie , prin balti nascute la bordura sau printr-o groapa uitata a fi reparata…-bataile cu frunzele cazute ale copacilor , rasetele vesele ce se impreuneaza nascute de fericirea dinauntrul nostru , saruturile furate printre cascadele de rasete…fuga prin campiile singuratice si ingalbenite , iar vantul adie si-mi mangaie calduros mijlocul usor dezgolit soptindu-mi cat de iubita pot fi , adierea care linisteste , care impaca si aduce zambetul…toate astea datorita tie si starii nascute de prezenta ta!…astfel natura se schimba intru totul…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: